Sfârşit de vară

Sfârşit de vară, şoaptă-ntristătoare,

De-acuma ne vom veseli cu vinul

Şi sângele va plânge-n plăgi, deplinul

Şi-n criptă-i drum de vreme care moare.

Să-mi râureresc pe la izvor pelinul

Mai curge-n lene raza cea de soare

Dar cucuruzul vine, toamna doare

Cu Măru-n pom îndestula, divinul.

Cuvântu-n foi, redus la iernii formă

Alunecă spre ultimul atom

Din glăsuirea cea de linişte, enormă.

Păcatul scris deja-i autonom

Şi zarva într-o pace se transformă

Icoana însă are chip de om.

Comentarii (1)