Poezie
Nepasăre, mă mistuie cenuşa
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
Nepasăre, mă mistuie cenuşa
Şi nu mă naşte-n a pricepe zborul
Din buzunare ban de Luntre, chiorul
Voi scoate către linişte acuşa.
Înaripat îmi este numai dorul
Ivit pe urme închizându-ţi uşa
De a nădejdii aţă trag păpuşa
În teatrul unde-i nevăzut actorul.
Frumoasă şi degrab poftind la Mere
Mi te-amintesc din piepţii altui an
Când nu aveam nimic de dus să spere.
Mi-e mort pe zări amorul tău tiran,
Ca o dovadă totuşi de-nviere
Din scrum drept Phoenix suie un alean.
01760
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Nepasăre, mă mistuie cenuşa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14172401/nepasare-ma-mistuie-cenusaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nu mai activez în nici un cenaclu
ori ceva de genul
şi simt nevoia de a fi îndrumat...