Poezie

piatra tăiată

1 min lectură·13 iulie 2023

Mediu

mărturisirea iubirii e o piatră tăiată în două,

mărturisesc jumătatea mea

cealaltă e a unei femei ce mă instigă la dor

zările sunt parfumate cu ea

uneori le striveşte şi îmi vine-n oglindă

de fiecare dată pleacă de acolo cu un prunc în maţe

acela o învaţă un altfel de amor

de nor iubindu-şi ploaia

când pleacă din ea laptele ei îi părăseşte sânul

ca într-o gură de pământ ce suge apele cerului

sângele jumătăţii mele de piatră irigă inima singurătăţii

dureros se naşte-n alean

piatra tăiată e un trup de pasăre împăiată

ce desparte aripile vii

desprinse de trup, împerechindu-se în mărturisirea iubirii

şi într-o carne de zbor

piatra tăiată e în fiecare om

fiecare existenţă e o dublură a cheii de la uşa iubirii

acolo se naşte şi ură şi agonie

că înger nu poate fi fără drac

îngerii însă nu cunoasc înjumătăţirea aripilor

şi sunt flori şi nu pietre

doar că pe tulpina lor cresc spinii de demon

după deces orice om devine rădăcină de înger

cu lutu-n pământ şi seva sufletului a parfuma în corolă

piatra tăiată iubeşte în două locuri

00585

Ștefan Petrea. “piatra tăiată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14172115/piatra-taiata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.