Poezie
Mi-a mai rămas ecoul vocii tale
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
Mi-a mai rămas ecoul vocii tale
Aici de amintire ce atârnă
Singurătatea mi-e un dans pe bârnă
Şi florilor de unu mi-e petale.
Te parfumai cu sacru-n nara cârnă
A mici icoane în a noastră cale
Curgea iubirea-n sânge-ne agale
Ori năvălind ca mustul dintr-o zârnă.
Acum de ego e tumult ori pace
Vânzându-mi mie propriul meu amor
Pe un talant spre crucea mea rapace.
Privind spre tine zările mă dor
Şi graiul tău e prea departe, tace,
Mă-mbăt la al tenebrelor izvor.
031.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Mi-a mai rămas ecoul vocii tale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14171018/mi-a-mai-ramas-ecoul-vocii-taleComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mulţumesc de trecere şi steluţă!
Cât despre izvorul şi tenebrele
nu ştiu ce să zic...
Poate e mai bine cum spui tu,
dar ştii că nu pot schimba...
Cât despre izvorul şi tenebrele
nu ştiu ce să zic...
Poate e mai bine cum spui tu,
dar ştii că nu pot schimba...
0
Este totuși o poezie cu un tonus poziriv și dacă iubita e departe poate o citește în izvorul literelor și dacă îi place poate următoarea poezie va fi și veselă
0

Aș spune chiar eminescian...
Citez:
,,Vânzându-mi mie propriul meu amor
Pe un talant spre crucea mea rapace.
Privind spre tine zările mă dor
Şi graiul tău e prea departe, tace,
Mă-mbăt la al tenebrelor izvor."
Poate greșesc dar nu era mai bine:
Mă-mbăt cu al tenebrelor izvor?
Cu bucuria lecturări!