Poezie
albpoem
1 min lectură·
Mediu
căderea, ce înălţare spre-adâncuri!
în urma ei, coadă de cometă, pământul...
ne ridicam apoi, goi de sânge... ce frică!
ca nişte transfuzii, paşii pe pământ...
cerul ne zâmbea dintr-un ochi de soare,
respiram păsări să cumpărăm văzduhului zborul,
veseliţi de nemorminte...
totuşi va veni o vreme definitivă,
de-o clipă mărime,
cu uşi către îngeri ori demoni,
scoase din ţâţâni să nu le putem închide...
deocamdată uneori vremelnicii de cădere,
înfricoşate-nălţări spre-năuntru
spre deprinderea morţii
00846
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “albpoem.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14165166/albpoemComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
