Poezie
când tot mai des se urlă ce-i tăcere
1 min lectură·
Mediu
când tot mai des se urlă ce-i tăcere
cu zarva stând la sfat şoptirea-ntreagă,
când spinii rozelor corola-şi neagă
tot cad petale-n liniştea ce piere.
că este toamnă iar, femeie dragă
şi-i grabă de a strânge vin şi mere
în glii cu braţe tari nu efemere
ce de-a-mi uita cuvintele mă leagă.
mai scriu, nu zic, din timp mai smulg o clipă
dar buruieni precum din rădăcini
că truda vreme-n stih nu înfiripă.
cu ierburi fără de folos vecini
iubito, slova noastră e-o risipă,
panere dă-mi că-n muze-s zei puţini
00747
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “când tot mai des se urlă ce-i tăcere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14164286/cand-tot-mai-des-se-urla-ce-i-tacereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.