Poezie
despre, în vers alb
1 min lectură·
Mediu
şopteşte iar toamnă,
moarte în verde la căpătâiul vinului,
sacru şi minţi rătăcite,
coadă de cometă pe urmele fericirii la vânătoare de Dumnezeu
ebrietate a morţii, nuntă, aseară de vară
zorii culesului pe motiv de coacere
fără de păcat mirele măr roşeşte-n obraz către gura mireasă
amoruri de vară iubind ultim drum
un fel de sânge va decupa din ram frunză,
în urmă rană pe ram
dureroasă, arborelui nuditatea pe bust
pomii se lamentează cu fructe
omul îi va dezbrăca însă şi de acelea
şi pielea de lemn viu va geme,
murind la iarnă în flăcări
nopţile or fi la fel, soare locuind în lună
uneori deasupra locuirii norilor în senin
cu ploaie ruginind mai mult verdele roşu
scriu toamnă la moartea lui august
regele vremii moare, trăiască regele vremii
regina timpurilor ţine în şah anii
până ce nebunul luntraş va da vieţii mat
01941
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “despre, în vers alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14164119/despre-in-vers-albComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Sufletul poetului respiră poezii, iar cititorul își hrănește slăbiciunele cu ele, :)