Poezie
Sonet cu Măr şi nemurire
1 min lectură·
Mediu
Mi-i Măru-nfăşurat A fi-n fulare
Şi ca-n gâtlej sub frunză spus există
Păcatul meu îl urc în calea cristă
Păşind pe drumul raiului e-a care.
Un înger scriu nădejdilor pe listă,
Un vis cerneala ce amorul are
Şi zeama asta ţin în buzunare
Spre a plăti vecie-n carnea tristă.
Spre a trăi aşa şi după moarte
Pe lumea asta, verbul ticluiesc
De ochi apropiat de sunt departe.
Şi când în sânge n-am ce-i omenesc
Pitit mă vei găsi-n coperţi de carte
Din Cer privirea ta să iscălesc.
00830
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Sonet cu Măr şi nemurire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14163261/sonet-cu-mar-si-nemurireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
