Poezie
Fiind, erai
sonet
1 min lectură·
Mediu
Te-ating şi a ta carne se despică
Şi intru în lăuntrul altui tine
Mormântul altui eu îţi aparţine
Şi fără fund e-adâncul cel de frică.
Iubindu-te şi şoapte nu-s puţine
Aştept pe Dumnezeu de Rai să-mi zică
Păcatului când Răul ne abdică
Tot cufundându-te în hău din mine.
Şi pân' la oseminte-a ne cunoaşte
Alunecăm tot mai interior
În luturile noastre ce-or fi moaşte.
Dar a te şti a mea deja mi-e dor
Deja că-n zare eşti a te a naşte
Femeie, al enigmelor odor.
00875
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Fiind, erai.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14163121/fiind-eraiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
