Poezie
Rămâi, iubito, pacea rănii mele
sonet
1 min lectură·
Mediu
Rămâi, iubito, pacea rănii mele
Că sunt bolnav de timp şi de tristeţe,
Tumultul meu tăcerea să-ţi înveţe
Sărutul meu când scriu în a ta piele.
Zidit e Domnul în nădejdi măreţe...
Când nori petrec în vieţii nopţii grele
Lumina Lui mi-aduci, ivindu-mi stele
Bătrân în căsnicie de juneţe.
Tămăduind în piept şi sânge plagă
A ta e tihna ce mi-o torni în aer
A respira-n neliniştea întreagă.
Cu un cuvânt în foaie de mă-ncaier
E de a da rostirii mele vlagă
Să te pot zice făr-al beznei vaier.
021.490
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Rămâi, iubito, pacea rănii mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14162904/ramai-iubito-pacea-ranii-meleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPla mine tehnica în sonet vine de la sine,
- na, după atâta exersare -
aşa că mă pot concentra asupra miezului,
pe atât pe cât mă ţin puterile lirice să-l înşir...
Şi repet, eu încă nu mă consider poet...
Mai am drum de bătut până acolo,
spre a mă preda imortalităţii...
Mulţumesc pentru cuvintele frumoase!
- na, după atâta exersare -
aşa că mă pot concentra asupra miezului,
pe atât pe cât mă ţin puterile lirice să-l înşir...
Şi repet, eu încă nu mă consider poet...
Mai am drum de bătut până acolo,
spre a mă preda imortalităţii...
Mulţumesc pentru cuvintele frumoase!
0
”Cu un cuvânt în foaie de mă-ncaier
E de a da rostirii mele vlagă”
Să te bcuuri de ziua asta!
Te cuprind cu mult drag!
Maria :)