Poezie
mama
1 min lectură·
Mediu
mai leagănă-mi la piept pruncia, mamă
deși mă nasc în rând cu toți bărbații
să uit aș vrea zenit, să-l poarte alții
și încă sânul tău să-mi fie cramă.
să-mi cânte răsăritul vieții psalții
și să nu pleci în moarte îmi e teamă
că anii clipa aia rece-ți cheamă
rămâi, tactilă-n a iubirii spații.
amână azi al lebedelor imn
de dragoste secundele îmi umple
pe Domn în existențe să-l zidim.
și mângâie-mi amarul de sub tâmple
că-n amândoi când n-o să ne-oglindim
un dor nebun o jale-o să-mi întâmple
001.072
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14151468/mamaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.