Poezie

Fără număr

sonet voiculescian

1 min lectură·9 iunie 2020

Mediu

E vinovat cuvântul de a rodi-n duh cruce

A răstigni pe scribul în chin pe albe rochii

Ce-mbracă mai nimicul... Ci-n stih a naște ochii

Ce rătăci-vor clipa-n visările năuce...

În perne de hârtie amorul se așază

Penița varsă-n flăcări iubirile-n poem

Dar cu tăceri în toate și stând în căi de rază

Pe-alocuri umbra geme și îngerii se tem.

Sculptând în reci enigme, pe sânge bezne vin

Și-o lebădă în viață grăiește rosturi mute

Iar inima, ceasornic, e-n gustul de pelin

Și vorbele de aur cu plumb au fost țesute...

Poete, stinge lampa și adormind de nuntă

Că leacul nemuririi în tine se încruntă...

001.239

Ștefan Petrea. “Fără număr.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14147409/fara-numar

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.