Poezie

Clipa

eventualitatea atelierului

1 min lectură·12 noiembrie 2019

Mediu

Clipa e o femeie de stradă și Timpul e pește,

Eternitate cuprinde neclintirea de seamăn...

unii or zice că țin doar truisme în perna albă de insomnii

și-n hârtie duc baliverne feților ce-n mâine

or lăcrima poate-n vorbele mele privirea

Clipa e o curvă plătită uneori în aurul de lumină,

din ea se nasc fiori de grădină, a floare

din flori emoții cât îi ajunge pleoapei să se așeze pe văz

ridicându-se iute să șoptească ochiul spre zare

tu știi toate acestea, cititorule din sevrajul de sânge de Clipă,

erotic drog al veșniciei în spații umane,

da' zic și eu, să-ți aduc aminte:

în vremea în loc Amor e-n sicrie...

001.251

Ștefan Petrea. “Clipa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14142548/clipa

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.