Poezie
P(r)aznic la ruine
1 min lectură·
Mediu
Tu fumegând de șoaptă treci, fantomă
prin toate scrise-n mine spre ruine
ca de o boală ce tot zac în mine
sub clipa-n veșnicie homocromă.
Ci paos pe tăiș de buze-Amin! e
pe cât ni-i sărutarea axiomă
ci gura ta avea de trist aromă
la slove-n vicleșug ca de hermine.
În descompuneri soarta ni-i enzimă
și sângeram din multe leziuni
minciuna-n zar având-o sinonimă.
Clepsidrei verde de nisip aduni,
ascunsă de-nțeles te țin în rimă
în vis de patru bând dimensiuni...
001.335
0