Poezie
Dumnezeu coborât
1 min lectură·
Mediu
când suim pe Dumnezeu în spinarea semnului de întrebare
zburăm șovăit de la o moarte la alta
printre rămășițe de viață murinzii au în ochi
posibilul trai acolo
de unde s-a extirpat existența
cântec să am, sunt un ucigaș de lebede
aud parcă atunci pe Dumnezeu cum mă ceartă
Omule,-mi zice! nu-ți preacurvi auzul
agonic păsării cântec străbate tot prin aer de lut
degetul mic îmi șoptea eternități la urechea umbrei,
Cunoașterea lăcrima venin,
din brațele unei mame răcnind începutul
mântuirea sânului aleargă spre vise
apoi
coborâm pe Dumnezeu înapoi
în Credință
001.251
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Dumnezeu coborât.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14134132/dumnezeu-coboratComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.