Poezie
sonet de ofilire
1 min lectură·
Mediu
din piept de timp de sânge ies halene
iar moartea-i șoaptă-n gură de sicrie
și e substanța toată purpurie
alcătuind de toamnă blândă lene.
un gând pe nunți de celuloze-a scrie
la rădăcina vorbelor viclene
săpam cu noapte-n umbra ta desene,
tenebre-n vis suind din poezie.
pe-așa o vreme greu încumet clipa
a coborî-n sisificul meu vers,
în vârf de stih eresul mi-e risipa.
străbat pe căi și văzul meu e șters
de praful înflorind pe zare pripa...
domol pășesc prin veșted univers.
001557
0