Poezie
postnunta
sonet
1 min lectură·
Mediu
te învelesc a zărilor hermine,
ne-au ruginit pe degete inele...
aduci distanțe nunta să ne-o spele,
exfolieri de jurăminte-alpine.
singurătăți de cosmice șrapnele
izbeau în danțul de ființă-n mine,
grumazul nopții setea să-mi aline
necesită lichefierea-n stele.
văzduhul din odaie-i plin de vise
acolo zbor se-nfige, solitar
pe Dumnezeu în zid de-l zugrăvise.
e Sfântul trist, că ce-a legat pe-altar
pe nupțiale căi, se isprăvise
și-n suflete ni-i frigul fântânar.
002.169
0