Poezie
Stimată Moarte
1 min lectură·
Mediu
Stimată Moarte,
domiciliez înăuntrul tău de multă vreme
cu ființa mea aproape cât o absență,
chiar și când îmi injectez puțină viață-n esențe
mă împiedic de unealta ta de grădinărit oameni,
în clipa fierbinte din pricină de păsări
distanțele mi se topesc în aripile ochilor
năvălind e zborul acela în mine,
în tine carevasăzică
Stimată Moarte,
pe aici (în tine) toate-s cum le știi de când
ai umplut paharul singurătății tale cu mine,
ciocnindu-l de inima mea, roșie ca un ou de Paști
să știi,
stimată Moarte,
că în mâinile hălăduirii țin
harta de pe timpanul Timpului,
s-aud din vreme venirea Îngerului și
pe ce cale-a ajuns, pe ce cale
s-ajung îndărăt,
la mine,
în coacerea Învierilor toate
001324
0