Poezie

să moară mama

1 min lectură·21 martie 2018

Mediu

ți-o scoteam ție, s-o ai în vedere

atârna de toate pachetele de țigări pe care mi le prescrisesem de la o vârstă tănără,

fragedă, ar spune unii în papuci de casă, la robinet curgea sânge

plămânii căutau efervescent zadarnic oxigen prin văzduhul odăii

i se lipiseră-n pereți nicotina ca un var

nutrirea emoțiilor se face în prezența ta, rămâneam fără hrană în duh

în spiritele celor ce-or învia din cenușă e stins

toată demâncarea de păcat a sufletelor e în perne, acolo e foc

și puțină mușama ignifugă

pe care taie mama cartofii fierbinți să-i facă salată

- habar n-am ce fel, îs multe-n cer duiumul -

îmi reintra în oase pumnul

și pielea-mi reintra în oase

sub zvon de liniște ori de angoase,

nu mai rima, bă, din toate cele!

îmi spuneam

că n-a rămâne neam

în sobă de surcele...

în matcă reintrați, a curgerii de sânge o mumă plânge

că i s-a îmbăiat băiatu-n prea mult vin

și-n laț divinu-l strânge

ca în infern senin

Hristoase, alăptând Credinței uger

m-a prins pe drum de lene al Tău fulger

001.580

Ștefan Petrea. “să moară mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14122455/sa-moara-mama

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.