Poezie
vorbe aiurea
1 min lectură·
Mediu
ți-ai scris pe șalele inorogului fesele,
locuiești într-un rit
și încă ți-e noapte și încă ți-e-n zori
fluturi de final te macină-n intestine
lumirea ta trecuse prin ceasul morții de multe ori
iubirea te găsea din tot împrejurul
râdeai de câte picioare de rit aveai,
picioare de gând alergând să îngenunche
la limitele florii de neant, în mănunche
nu șopti, nici măcar liniștea omului
nu poate porunci întunericului să nu mai fie întuneric,
luminii să nu mai fie lumină
e ca și cum
ai porunci lui Dumnezeu să nu mai fie
oricum
tot nu nu se poate vorbi de El că trăiește
dar trist e omul prins de gând în clește
i se năzare umblet de fecioare la ușă
acolo ține-o mână de cenușă
să renască-n zi;
tu nu calci niciodată pe pragul acela
ți-e frică să nu îți crească aripi,
zborul e o responsabilitate prea mare
001.486
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “vorbe aiurea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14122162/vorbe-aiureaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.