Poezie
Rugăciune fără Cer
1 min lectură·
Mediu
lumina ta izbește-n mine-a umbră
și-mi așchiază aerul în nară
cuvintele de liniște iernară
și am rămas doar cu tăcerea sumbră.
ci pân' la tine urc a șoaptei scară
pe când în mine trebuințe umblă,
tu mă stropești cu viață prin tulumbă
eu moarte-ți dau cu ochi ce te iscară.
e-n zori, cu tăinuite-n Om pumnale
înfipte în rostirea celui Nalt,
zăpezile că-s ploi autumnale.
zadarnic rostuiește grai un psalt
de rugăciune trimițând semnale,
cântarea lui nu-nțarcă din asfalt.
001.356
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Rugăciune fără Cer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14120164/rugaciune-fara-cerComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
