Poezie
merindele luminii
sonet
1 min lectură·
Mediu
hrănesc merindele luminii veacul
cel de o clipă, unde drum răsare
din noapte-n lună și din ziuă-n soare,
pe unde-mpunge-n tine veghei acul.
legat de mâini, de aripi și picioare
în tine-arunc privirea, caut leacul
în secol de secundă-ți port iatacul
vopsit cu vis pe gură de fecioare.
virgine căi, sub tălpi de-a ta cerneală,
sub tot acest văzduh de vorbe mici,
pășesc în gând, iubind cu-ncetineală.
e-o taină veche-n căutări aici,
în rațiuni clădite-n osteneală...
cuvântul în peniță îmi înfrici.
001.504
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “merindele luminii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14119796/merindele-luminiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.