Poezie
Autoportret
1 min lectură·
Mediu
sunt o călăuză a umbrei pe calea norului
în plecarea luminii din cer,
răcnesc să mă audă surzii
să-mi zidească sunetele-n priviri
sunt orbul ce vede liniștea nopții
apoi suirea din genuni a stelelor în slavă,
glăsuirea mută a lunii
sărutul, paznic buzelor
mă transformă-n senin
spre a merge-n cerneală mărunt
iubit de măruntaiele micimii;
nu pot micșora esențele
mărind dioptriile sensului
sunt înmormântarea paradigmelor
arse de soarele Adevărului
și sunt
la ceas mărunt
o limbă nevorbită
001.445
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Autoportret.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14117403/autoportretComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
