Poezie
mă întomn gândind comândul
sonet
1 min lectură·
Mediu
în tine șed, ca-ntr-o caleașcă-a slovei
și-n duh îți traversez interiorul
că frate îs de arbor cu fiorul
ce îmi inundă litera mangrovei.
izvorul nopții umple încă-urciorul
plutesc pe ape-n umbra supernovei
lumini ducând corabia-n pisc provei
și mi se naște-al liniștei feciorul.
tu urci din perne, ochiul deslegându-l
de aprigul tenebrei tale somn
și căutând de pe aiurea gândul.
zidești pe bust și crucea către Domn
și-n clipă de-ți imaginezi comândul
în stropul de tristețe mă întomn.
001.912
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “mă întomn gândind comândul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14116250/ma-intomn-gandind-comandulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
