Poezie
pe motiv de ploi
1 min lectură·
Mediu
picior de ploi pășește-n tot meleagul
cu umbre norii soarele să-l ungă
căldura prea-n gheene o alungă,
în foaia ninsă alb cuvânt e steagul.
fecior de viață, dor să mă străpungă
am fost mereu iubirilor pribeagul
și nu am dat eternului vileagul
pe la fiire de femei s-ajungă.
e vreme de nuntit furiș în moarte,
să mori un ceas, de nimeni neștiut
și să renaști în miez de liniști foarte.
să nu-ți aduci aminte ce-ai văzut
ca vrerea ta spre-acolo să te poarte
din nalt în trai alene de-ai căzut.
012.959
0
Citindu-ți sonetele, droaie,
Constat c-ale tale, maestre,
Sunt toate o apă de ploaie...