Poezie
strajă
1 min lectură·
Mediu
m-am retrezit în noaptea rațiunii
eram robit de graiuri seci, flecare
în jumătăți de pernă fiecare,
ospiciul propriu unde-mi țin nebunii.
spinări de soartă slova să o care
dețin prin tot meleagul nostru unii
de adevăr sub plapuma minciunii
în așternut un demon să strecoare.
și vinovat de Măr, pe buze-mi fierbe
precum o acuzație sărutul
și-mi clocotește în șoptire lutul
de vine-Amor, ci fără să mă-ntrebe.
sub gândul ce a prins să sângereze
e strajă-nțelepciunea-n metereze...
001458
0