Poezie
crângul cerului
sonet
1 min lectură·
Mediu
în răsărit de om acuitate
e în amurgul său, ce îl amână
ori în debut cu duhul lui se-ngână
pe căi ce s-ar fi învoit uitate.
nuntirea e cu viața ori, păgână
cu prăbușirea-n morții cavitate
să bei de-acolo iar eternitate
și sunt fecioare zâne la fântână.
chemarea ta din ziceri bun mi-e sfântă,
zadarnic sălcii de-ntuneric plâng
și o tenebră-n rouă mi se-mplântă.
cu ușa nemuririi de te strâng
e că nevoie n-ai de-aripa frântă,
pășind prin cerului alene crâng.
001.524
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “crângul cerului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14110721/crangul-ceruluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.