ploi

1 min lectură·4 iulie 2017

Mediu

îs ploi demult și apa e ca-n febră

udând în noapte rațiunea trează

prin bălți un tremur stropii tot pictează

sub unduirea rece de tenebră.

tărâmul unui vis te vizitează

sub Moartea cea doar printre vii celebră

purtând rochița ei de lut, funebră

și-o coasă-n brâu, ce egolumi retează.

sub curgerile care se deschid

sunt ceasurile mele de mirean

vin clipe sub cupola unui an

și-i neîndurătorul Timp lichid.

secunda urcă-n al tăcerii tunet

ce șterge de pe gura ta un sunet.

012.169

Ștefan Petrea. “ploi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14109874/ploi

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

ce frumos te joci cu dantela de cuvinte! totusi, te doare tare tristetea in neo-clasica scriere!