Poezie
înaltul pe mâine. clipita
1 min lectură·
Mediu
în miez de clipă urcă vorbe vane
ca într-un tren ce n-are destinații
în a zădărniciilor ovații
ce tot mai mult se-nalță... în tavane.
sub straie de metaforă, în spații
pe oul nezidit de vreri umane
se strâng a neputințelor mormane
în ieri ori poate în... anticipații.
doar azi, secundei care ți-e pe plac
nu îi deschizi sub tine criptei lespezi
și oful greu, asupra ta, îl lepezi
și ceasuri parcă în clipită tac.
eu sunt viclean, tu mă poftești la masă
că tot atâta vreme ni-i rămasă...
013.499
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “înaltul pe mâine. clipita.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14107717/inaltul-pe-maine-clipitaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Discurul lor e plin de vorbe vane,
Alocă bani spre alte destinații,
Dar plebea îi primește cu ovații
Și nasul li se urcă în tavane.
Minciuna ce-o propagă umple spații
În sfera amăgirilor umane,
Și vagi promisiuni rămân mormane
De fantezii sau de... anticipații.
Da-s carismatici; unora le plac
Așa, cu cap de lemn, de stânci, de lespezi,
Nu știi cum ai putea din vârf să-i lepezi?
Ți-aș spune-ndată, dar prefer să tac!
Mai bine-mi torn un sfert de vin la masă
Din sticla care-i de la vot rămasă!