Poezie
fructe de mormânt
1 min lectură·
Mediu
în viitor mormânt tot crește-un vierme,
la moartea mea voi fi în împruncire
având mai aspru vis din Poruncire,
un duh sărac îmi vărs prin epiderme.
am strâns averi de liniște-n mugire
tăceri să cumpăr, reculegeri ferme
scăldat e Ieri în a uitării terme,
trecutul nu-i decât o nălucire.
ci voi fi neted pe la minți din urmă;
prin veci sunt oameni deghizați în îngeri
ce-n pieptul nostru către vlagă scurmă.
căci Mâine sunt a traiului înfrângeri...
dar scos de Luntre din umana turmă
la umbra mea se vor scorni și plângeri...
001599
0
