Poezie
timpuri
1 min lectură·
Mediu
spre Ieri oglinda timpului arată
Acolo dorm grădini de amintire
iar Azi aduce-acelora cinstire
chiar dacă unele-s în grea erată.
dă popa grai spre Mâine în citire,
în clipa viitoare-s fără pată,
sfințirea ta din urmă e crăpată
și din trecut i-e greu să mai respire
și merg spre tine, stând ca în derivă,
rostind cuvinte ca de țintirim,
deja mi-ești așezată în arhivă.
mi-aduc aminte - câte-n zări vorbim;
acum ești doar o mână de colivă
în dragoste de veci nu mai orbim
001.446
0