Poezie
sonet
1 min lectură·
Mediu
e ca o iarnă-albeața pielii tale
pe-a lui Hristos de patimi uniformă
pe-arginți sărut pe-obraz se dă la normă
prin sute de catarge și petale.
alintul lumii cade-n za enormă
de tine tot în morburi ce-s setale
pe trupul tău cu-apendice mentale
prin labirint de noi făcând reformă
pe-afară-s ploi, o fiere e în zloată
de goi Credința ne-nlumește juguri
în apa nemuririi de mai noată.
ci pun spre demoni la ferestre druguri,
în piept simțirea mi se zbate, toată
și ardem în interior pe ruguri
001656
0