Poezie
zămisliri pe cord deschis
1 min lectură·
Mediu
introspecția capătă năluci,
marginalizat de beția lirei
cucuveaua-mi pare o spovedanie a Morții
tiptil insinuată viilor venind dintr-o Viață
din care au stors roua de pe petalele fiirii;
sânger în creșterea puiului de înger,
cadavre de flori nimicesc pe tine
în mine tresaltă fiirea în obsesii
reptil în rolul ce mi-l luasem;
murirea se învață
de pe cele trei cruci în umbra lor pe bust
când te namorezi de nemurire
va fi oleacă,
nimicnicia e a veșniciei teacă;
cu bubițe multe de vânzare,
de-atunci
n-am mai zămislit în tine prunci
001.541
0