Poezie
zestre de lumină
1 min lectură·
Mediu
în zestre de lumină înmuguresc opacii
acei ce dau spre vină castele de nisipuri,
se războiesc cu vremea în fel și fel de chipuri
omizi de vrere bună, din larvă-i ies copacii.
atârn de-a tale fuste, mieros în toate nimfă
mi-e ros rostitul albu, nămeții oglindiți
ce îmi aleargă-n carne, ce îmi aleargă-n limfă
pe maluri de prăpăstii în taina ta zidiți.
în moalele de gânduri zidirea-i uniform
cu ruga care plouă avid în lumânare
și prunci, viitorime, în pântec îți mai dorm
se scapără lumină întemnițând amnare.
mai naște-mă, zeiță, din mila ta o dată
să duc o viață albă, pustie și ciudată
001.702
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “zestre de lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14091214/zestre-de-luminaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
