Poezie
voiculesciană
1 min lectură·
Mediu
ce liniște în toate era în blânda sferă
când atingeam pe oase iubită a ta carne
și-n vocea ta putândă zenitul să-l răstoarne
nadir cuvânt alene în grai mi se oferă.
mă-ndoliez cu tine în beznele propice
și mândră ne e calea deprinsă-n mândrul joc
aștept culoarea ierbii mai mult în noi să pice
de apa-n noi străluce ne îmbătăm cu foc.
pierzania vederii la văzul tău o isc
alene printre ziduri cântând o mântuire
ci Pasărea veni-va cu Mântuire-n plisc
de suflete castele aflate-n bântuire.
iar îngerii din raiuri vor fi tăcuți și cinici
te vreau leită-n ie, frumoasă în duminici
001.436
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “voiculesciană.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14090444/voiculescianaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.