Poezie
autoepitaf
1 min lectură·
Mediu
iubito, mostră dulce de zenituri,
în ziua ce te cere spre serbare
mă pui ușor sub semn de întrebare,
mă duci cu pluta-n stea de infinituri.
fumat ca-n uscăciune de ierbare
la raclă-mi pui și ultimele nituri
și-n Luntre-așezi eternele menituri
încet spre Rai să lunece-n turbare
voi fi-n clepsidră lipsă de țărână
lăsând uitare-n urmă de Destin
cu ceasul greu al morții în o rână.
s-or strânge vreri de bine la festin
chiar de vor fi și răi din toți o mână
să râdă-n rămășița mea cretin
001586
0