Poezie
Spaimă
voiculesciană
1 min lectură·
Mediu
Și iarăși ard în cioburi, în râset perisabil
Sub noaptea ce se stinge sunt iele-n călimară
Tiptil îmi beau cafeaua sub liniștea amară,
Tăcerea asta are un spectru inflamabil.
Mă diluez cu-ncetul în scrijelit de Unghii
Și pagina e albă precum la tine-n dinți
Sub vorba mea pe foaie ca focul mă înjunghii
Și-mi intri întru mine adâncă în credinți.
Se-ndreaptă către tine un zâmbet sedentar
Cel returnat femeie devreme pe-al meu deget
Iubirea nu mai trage ca Ieri pe-al meu cântar
Să-ți dau, trezit în noapte, iubire fără preget.
Așa e mersul lumii în sfera cea pământă
De nurii tăi, sub haine, acum mă înspăimântă
001.873
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Spaimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14083507/spaimaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
