Poezie
din o mansardă
sonet
1 min lectură·
Mediu
recazi în ale iadului văioage
când frig în piept sunt viduri de durere
și vara-n amintire e-o părere
și pe spinarea ta sunt puse ghioage
tu cauți ciobul cela de plăcere
și o femeie vrerea să îți roage
un pui de înger făt să te aroage
sub falduri ne-ncetate de tăcere
odaia e doar cât să mă încapă
rugina pusă-n de să ardă,
din vii doar viul prin tenebre scapă
retez un ciot de celuloză-n bardă
și-n eul ce adânc în mine sapă
pe tine, stea, privesc din o mansardă
002.376
0