Poezie
Acolo
1 min lectură·
Mediu
Acolo e un așezământ de litere oarbe
din umblet se naște umbra ta în umbra
oglinzilor dezvelite de Lumină
ostaticii inimi tale cer demâncare puțin
din nudul tău învelit în ziuă parcă
nicăieri nu te afli, o temniță ireală ești, femeie
ce te-am iubit și încă, până la moartea definitivă
Nicăieri e cale de umblet fără umbră
îmi revendic dreptul la Dumnezeu,
îmbrăcat în rugă misterul îmi caută pricină
dar la județul tainei Vodă n-a plecat paloșul spre mine
sunt o lacrimă
ce-a izbit cataracte pe obrazul tău
obraznic ți-am curs în gură ca o vorbă nerostită
de limba ta udă de mine
Acolo e un trai mai bun pentru suflet,
umblu descheiat la buzunar să pot plăti Luntrea
de fiecare dată când mor
mi se mai naște o viață
Acolo
001.463
0