Poezie
singurătatea ca alter ego
1 min lectură·
Mediu
mă deplasez pe firul subțire al vieții
ca un acrobat
în pauze primesc aplauze
sărutul privirilor voastre e biserică în mine
lutul mi se micșorează, devin divin
îmi asum propria dumnezeire
ca pe un fapt rapt de duh,
ghemuit în mine prin văzduh
plec de la o femeie pe sârmă
dincolo mă așteaptă alta,
la cârmă
se află celălalt dumnezeu,
drumul e greu
și parcă trăiesc doar spre a nu muri
existența ta nu mă poate lămuri,
lată,
asupra unei iubiri de ciocolată
ce se topește repede,
amorul zace mort apoi sub lespede
și-n a odăii arcă
un vis de singur mă încearcă
001.680
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “singurătatea ca alter ego.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14077354/singuratatea-ca-alter-egoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.