Poezie
Mausoleul
1 min lectură·
Mediu
îți încalț sărutul,
pornesc într-o călătorie interioară
intrarea se face prin oglindă
îmi amintesc toate decojirile clipei
tu erai o sfântă cu dantură de crocodil
mușcai iremediabil Timpul
umbra cădea până în aproapele nostru
nu se apropia
de frica danturii tale
mâncai toate lemnele picioarelor
eu luam în pripă urma fecioarelor,
zăcământ aurifer de Lumină
șoaptele tale mi se izbeau de bărbăție,
dădeam ție
dimineți în explozii solare de sex,
de te voiam aproape te căutam în DEX
umbra, mereu umbra
prin căutările noastre umbla
001.337
0