Poezie
zevzec
1 min lectură·
Mediu
în minte de zevzec
tumultul mi-l înzec
fiori de sticlă umblă prin timpul din mine
te cunoșteam după culoarea timpului tău
în vânt corolele împrăștie aur în văz ți stă nimicniciei balaur,
cunoșteam partea asta de melodramă
sfântul nimic din praf și pulbere urcă-n icoană, în ramă
tristețea e bonus
cunoșteam toate acele fețe
ale unei povețe
câinele tău de inimă
mă mușcă;
din tine trag o dușcă
sub o tăcere intimă
mâncam bucăți bune de asfalt până la tine
un 'tu' depărtare conține
001.512
0