Poezie

fără număr

1 min lectură·12 martie 2015

Mediu

acolo, în iubire, stă al veciei geamăn

în războirea lumii cu roți la car de-o șchioapă

în adormirea iernii ținutul tot e-o apă

și un pământ ce-n stele nu își găsește seamăn;

s-a săvârșit lutirea din vinul tău, Hristoase,

un sânge fără piedici de-al aerului astm

femei din cele care ți se aștern în oase

închipuiau în mine plutirilor fantasm;

un hoț de mămăligă la Dumnezeu mai du-l

din el să scoată taina un înger fără garduri

că e ca vai de mă-sa, alene și credul

și-n mucegaiul firii zadarnic pune farduri

pe a hârtiei stradă, dar fără nici un număr

să-mi înlesnești, femeie, a plânge pe-al tău umăr

001.370

Ștefan Petrea. “fără număr.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14067316/fara-numar

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.