Poezie
de când cu oamenii
1 min lectură·
Mediu
de când cu oamenii
Dumnezeu nu mai are pace
primește zilnic scisori de rugă
(unul a cerut o dată un elefant)
de când cu oamenii
și din Rai a lor fugă
m-am născut și eu
uneori sunt Autozeu
las rugăciunea în pace
rugăciunea mea lui Dumnezeu
nu-i place
e despre tot soiul de scorneli
de inimă amară,
beau direct din călimară
deobicei
cei
ce au pus biciul vorbei pe mine
au capul pătrat
de la atâtea albumine
ieri încălțat am intrat
în taina ta, femeie
din urma mea ai măturat
și mi-ai spus că sunt cam prost
ca idee
dar azi taina ta o știu pederost,
în patul meu geme
dezlegare,
eu îi dau demâncare
și-o las să zacă-n rosturi de vreme
001.539
0
