Poezie

Plagiatul

1 min lectură·12 februarie 2015

Mediu

așez în sobă flăcări căci frigul mă doboară

e-aproape dimineață, sărutu-l țin pe buze

când te ridici din perne ți-l dau ca să te-amuze;

e-aprope-n zori de ziuă, din visul tău coboară

ca-n pe hârtie tocul să-mi fii companioană

să scriu poem de tine, nu numai un fantasm

să-mi fac un rând de cruce că ești în a mea pană

și gâfâie cafeaua ca prinsă de un astm;

ți-am dat și sărutarea și-amestecul de piei

și am fumat în urmă țigările de după

în ceașca aburindă un lapte-ți pun de vrei

și în odaie vorba domol ne mai ocupă;

citind a mele versuri miroși a întrebare

căci șoapta ta-i acolo, doar dusă la-nverbare

001.417

Ștefan Petrea. “Plagiatul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14065339/plagiatul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.