Poezie
îmi udă ochii amintirea frunzei
pseudosonet
1 min lectură·
Mediu
îmi udă ochii amintirea frunzei,
cum îmi curgea-n privire râu de verde
acum în zări zăpadă grea ne pierde,
sărutul mi-e albit pe piscul buzei
nici Dumnezeu, orbit de nea, nu vede
că-n lapte parcă-i fiert și nudul muzei
dar unde să-ți duci actele acuzei
(pe scenă Iarna Dumnezeu se crede)
zadarnic risipesc tămâia popii
în gând, de al zădărniciei pisc
precum într-o demență mă apropii,
a minților pierzanie o risc
da'n ultimă albeață-n aripi proprii
cu verde Pasărea veni-va-n plisc
001.341
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “îmi udă ochii amintirea frunzei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14065093/imi-uda-ochii-amintirea-frunzeiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.