Poezie
La ceasul când fiire-apune
sonet clasic
1 min lectură·
Mediu
la ceasul când fiirea îți apune
un braț de lut în locul tău se naște
a fost Crăciun în tine, a fost Paște
grăsimea-n veac pe raclă se depune
o clipă încă viața te cunoaște
în rânduială amintirea-ți pune
că-i nemiloasă soarta nu poți spune
căci ai lumină să cobori în moaște
dar de la Moarte-aș cere informații
de ce să ia un om în vârstei floare
și pe acela fără de somații
pruncia lui abia a prins culoare,
deja-i trecut pe foi de consumații
și prinde în obrajii lui paloare
001.417
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “La ceasul când fiire-apune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14064229/la-ceasul-cand-fiire-apuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
