Poezie
povestea din lumânarea tristă
1 min lectură·
Mediu
ți-aș spune-n față ne-ncetata rugă din lumânarea adormită
îmi rozi rădăcinile sufletului faci cuib în el ca o termită
ochiul minții a rămas înzăpezit intersecția frică de moarte în mine
merg decupat din puțină realitate violez creierele credule
te însămânțez în clipocitul din pendule
când ne iubim secunda e priponită de zidurile necăzute încă
să zămislim pruncii noștri nenăscuți poruncă
o pruncă
ți-a rupt apa când va crește mare se va face traseistă
aceasta e povestea din lumânarea tristă
001.574
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “povestea din lumânarea tristă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14061144/povestea-din-lumanarea-tristaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.