Poezie
plecare
1 min lectură·
Mediu
din ochi spre culmea buzei (acolo ții sărutul)
o lacrimă desprins-am vorbindu-ți de plecare
în moile-aștenuturi nu îți vorbesc de care,
că moartea-aceea neagră a pus pe mine cnutul
nu se întrezărește frivolă împăcare
cu moartea nu-i de glumă, chiar flagelat de cnut,
la cer, în veșnicie, e visu-mi în urcare
mă pierd privind spre haos și dându-ți un sărut
mă-nchin în strana veche și îngânând un psalm
mă mir de toate cele, mă mir de-a mea etate
când frigul te îndeamnă - fii zgribulit și calm,
să curgă apa vieții un veac încă-n cetate
la-ncrucișat de drumuri, în liniștea zăpezii
ai iadului s-or naște a mia oară iezii
001.634
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “plecare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14059026/plecareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
