Poezie
Sărutmâna mămico
sonet
1 min lectură·
Mediu
și iar sunt ud de lacrimile mamei
trezită într-un prea târziu devreme
aproape că de umbra ei se teme
umbrită în cotloanele maramei
în veac plătește grelele blesteme
Luntrașu-și pregătește vârful ramei
eu o cinstesc bând vin în miezul cramei
și înjurând de-ajung la anateme
mămico, pregătită-ți este Luntrea
și în zadar te tot implor: Mai stai!
tu tot încet te treci trecându-ți Puntea
mai este timp în clipe pentru Rai
îți spăl picioarele și-ți mângâi fruntea
mă rog cât mai târziu să-ți spun: Erai
001.379
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Sărutmâna mămico.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14057753/sarutmana-mamicoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.